5 lucruri pe care le-am învățat de la Hugh Hefner

Am petrecut aproape trei ani în redacția Iepurașului romînesc, într-o perioadă cînd încă respira (2007-2009), revista ajungînd în ultimii ani foarte aproape de anonimat (deși e o discuție serioasă cum un brand atît de puternic nu e fructificat). Așa că am o oarecare nostalgie astăzi vizavi de ce înseamnă brandul Playboy, mai ales acum la dispariția tăticului său, Hugh Hefner. De aceea, merită rememorate cîteva lecții de viață sau fraze inspiraționale de la omul care a pus pe aceeași foaie sexul și jurnalismul. Chapeau!

„Viața e prea scurtă să trăiești visul altoraˮ e probabil cea mai cunoscută vorbă a jupînului. Și una cu atît mai valoroasă cu cît s-a ghidat după ea toată viața – la 27 de ani își dădea demisia de la Esquire după ce i s-a refuzat o mărire de salariu cu doar 5 dolari (două ironii antologice, da). A făcut un credit de 600$ la bancă și a strîns alți 8.000$ de la diverși „investitoriˮ (inclusiv de la mama lui), iar în decembrie 1953 scotea primul număr Playboy, cu Marilyn Monroe pe copertă.

„Convenția în anii ’50 era să cauți fata potrivită, te însori, vă mutați împreună la periferie, apoi ieși în oraș cu prietenii în timp ce ea stă acasă cu copiii. Mi s-a părut destul de trist.ˮ

„Sexualitatea face lumea să se învîrtă. Ar trebui s-o îmbrățișăm, nu s-o vedem ca pe un inamicˮ. Perioada în care a apărut Playboy nu era una tocmai „libertinăˮ, să nu uităm treaba asta. Deși revistele de lifestyle publicau celebrele portrete pin-up, Hef a considerat că a venit momentul pentru the real deal în presa mainstream, care ar fi avut nevoie de discuții serioase și sănătoase despre sex. „Forța majoră în educație și civilizație nu e religia, ci sexulˮ e o altă vorbă de ținut minute. Bașca, a completat cu articole grele, de la interviuri la fragmente exclusive din cărți ale unor Roald Dahl, Ian Fleming, Gabriel García Márquez, Haruki Murakami, Jack Kerouac sau Kurt Vonnegut.

„Stilurile se schimbă, perspectiva noastră asupra frumuseții rămîne aceeașiˮ. Contextul e nițel mai larg – vorba a venit în timp ce făcea o comparație între Marilyn Monroe și Pamela Anderson, despre care spunea că nu sunt atît de diferite. Probabil are dreptate, cert însă e că „tehnologiaˮ s-a tot schimbat, diferențele estetice între pictorialele din anii ’70 sau ’80 și cele de după 2000 fiind majore. Unii spun că Playboy, exagerînd cu prelucrarea fotografiilor, a devenit boring. Le dau dreptate. Probabil de-aia nici nu mai vinde cum vindea odată. Dar, hey, asta e altă discuție, la o altă masă.

„Cred că revistele sunt cea mai personală formă de jurnalism. Și mai cred că revista e un prieten vechi.ˮ

Tags from the story