Ansamblu rezidențial care absoarbe dioxidul de carbon în Brazilia

Statul sud-american are o problemă mai veche cu defrișările ilegale și nivelul ridicat de poluare, iar Sao Paolo e deseori numit capitala sticlei și oțelului. De aceea, clădirea pe 13 nivele din cartierul Vila Madalena pusă la cale de compania de management forestier Amata împreună cu studioul de arhitectură francezo-brazilian Triptyque nu e departe de un manifest: va fi construită integral din lemn, iar acesta va ajuta la absorbția dioxidului de carbon din aer. Înainte să-i tragem de urechi, e bine de știut că materia primă e provenită din zone reîmpădurite – că tot veni vorba, Brazila are un target în acest sens de 12 milioane de hectare pînă în 2030.

Tendința însă e la nivel mondial, iar trei mari jucători în construcții din lemn, FCBA din Franța, FPInnovations din Canada și Building Research Institute din Japonia pun la cale primul congres internațional pe această temă, dedicat conferințelor și prezentărilor de proiecte cu șase pînă la 12 nivele.

Cît despre proprietățile lemnului în construcții, numai de bine. E cel mai bun material izolant natural termic şi fonic, e uşor de manevrat şi uşor de modelat, e ieftin și în același timp ecologic, cu un aspect estetic plăcut.

Curiozitatea cea mare însă, mai ales cînd vine vorba despre proiecte înalte precum cel din Brazilia, e legată de rezistență. Lemnul de brad sau molid, cele mai des întîlnite specii la noi, poate ajunge la o rezistență de 240 kilograme forță per centimetru pătrat. Stejarul poate mai mult. Prin comparație, betonul uzual folosit în construcții (clasa C20/25) are o rezistență de 250 de kilograme (găsești la Buhnici un articol măricel despre construcțiile cu lemn). Cei de la Triptyque folosesc profile CLT (Cross Laminated Timber), adică panouri și grinzi mari de lemn stratificat puse în cruce.

+ De citit și articolul ăsta din Wired.